RAPORT BNR: "Revenirea PIB-ului nu echivalează cu dispariţia rănilor economice şi sociale"
Emilia Olescu
• Raport BNR: Politica monetară şi stabilitatea financiară - ameninţate de criptoactive
O revenire economică viguroasă are loc în Europa, în economiile dezvoltate, în multe regiuni ale globului, arată Banca Naţională a României în cadrul unei cercetări. Lucrarera băncii centrale precizează: "În economia românească, revenirea, în privinţa dinamicii PIB, trece dincolo de numeroase prognoze. Fondul Monetar Internaţional (FMI) (2021) vorbeşte, în cea mai recentă estimare, de 7 la sută creştere a Produsului Intern Brut (PIB), în România, în acest an. Banca Mondială (BM) (2021) este apropiată de această prognoză. Date mai recente disponibile sugerează o creştere chiar mai înaltă. Se pare că am subestimat rezilienţa economiei autohtone în perioada foarte critică din anul 2020, diversitatea ei sectorială binefăcătoare. Această constatare nu anulează însă faptul că pandemia şi ceea ce s-a întâmplat în 2020 în economie şi societate lasă urme adânci, că revenirea PIB la nivelul pre-pandemie nu echivalează cu dispariţia rănilor economice şi sociale. O recoltă agricolă bună în acest an ajută redresarea economică internă. Se poate constata o închidere a deviaţiei PIB (output gap), în prima parte a acestui an. Creşterea probabilă semnificativă a deficitului de cont curent (la peste 6 la sută din PIB în acest an) şi presiuni inflaţioniste rezultate din rebound-ul puternic, rigidităţi generate de perturbaţii în lanţurile de aprovizionare, creşterea preţurilor la produse de bază şi liberalizarea tarifelor la energie (în România) întregesc tabloul economic. Este de notat că un context economic european în puternică ameliorare, un rebound economic solid în UE, ajută economia noastră. Însă, dinamica activităţii economice nu este sustenabilă la o cotă foarte înaltă (creştere reală a PIB de peste 7 la sută) în anii următori având în vedere deficitele externe, chiar dacă absorbţia fondurilor europene va fi intensă - inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilientă (PNRR). Perspectiva economică pe termen mediu obligă la atenţie specială pentru necesara consolidare bugetară (...). Această consolidare, ce reclamă aducerea deficitului bugetar (cash şi SEC/ESA) la în jur de 3 la sută din PIB în 2024, nu va fi un proces uşor, având în vedere dimensiunea deficitului structural ce era de peste 5 la sută din PIB la finele lui 2019 - cel mai mare în Uniunea Europeană (UE), aşa cum era şi deficitul primar al bugetului public. Este important ca, în acest an, execuţia bugetară să fie cât mai aproape de cea programată, adică un deficit cash în jur de 7 la sută şi unul ESA de circa 8 la sută din PIB. Dacă se vor înregistra câştiguri adiţionale pe partea de venituri fiscale/bugetare, acestea trebuie să fie folosite pentru consolidare (desigur, în afară de resurse dedicate luptei contra pandemiei). Deja datoria publică a atins pragul de circa 50 la sută din PIB. Este esenţial ca, în anii ce vin, această datorie, chiar dacă va mai creşte, să se stabilizeze (finanţele publice să fie sustenabile), iar acest deziderat depinde esenţialmente de consolidarea bugetară - care, la rândul ei, depinde de un pas ferm de ajustare medie anuală a deficitului bugetar de 1,5 la sută din PIB (o reducere cumulată a deficitului de circa 6 la sută din PIB) în intervalul 2021-2024. Este de menţionat că România este sub incidenta Procedurii de Deficit Excesiv (PDE), chiar dacă regulile vor fi reactivate numai din 2023".