Au plecat românii! Au plecat, adică,
en masse spre Grecia, așa cum fac din 2007 încoace; cum se încheie anul școlar, cum încep zecile de mii de mașini să traverseze Stara Zagora, nu c-ar fi ceva rău în asta. Rău e alt lucru: râca dintre vacanțieri și cei care își fac concediile prin alte părți, dar aici e o chestie.
Numai clasa mijlocie are
țară, în sens patriotic (adică de „patrie”). Cei foarte bogați n-au așa ceva (țara lor e banul, adică toată planeta asta), iar cei foarte săraci au o țară numai a lor, care se cheamă Foamea. Că le e foame la Tecuci sau la Londra, pentru ei este fix același lucru (cum a fost și pentru mine, din trăite zic), așa că indiferența săracilor pentru vorbe d-astea frumoase („patrie”) este imensă, este completă, este totală – și foarte bine că-i așa. Nici n-ar putea fi altfel, la drept vorbind. Ce, pentru generația mea n-a fost la fel? Când propaganda lui Nea Nicu ne spunea că „patria” noastră e Republica Socialistă România… o luam noi oare în serios? Cred că numai Nea Nicu și nevastă-sa au luat-o-n serios, ceea ce s-a și văzut. La Târgoviște.